Dicționar de termeni tehnici pentru ambalaje flexibile

Dicționarul de termeni tehnici pentru ambalaje flexibile de la VLM Poliplast cuprinde 127 definiții organizate pe 11 categorii: standarde tehnice și reglementări (RecyClass, CEFLEX, ISO, ASTM, EN, Regulamente UE), reglementări europene (PPWR, EPR, CSRD), materiale polimerice (PE, PP, PET, MDO-PE, BOPE), materiale de barieră (EVOH, strat metalic fin, aluminiu), materiale sustenabile, tratamente de suprafață, procese de producție, tipuri de ambalaje, proprietăți tehnice, accesorii și defecte de producție.

Acest dicționar este conceput ca ghid de decizie pentru specialiștii din industrie: responsabili tehnici, ingineri de proces, cumpărători, specialiști în calitate și echipe de cercetare-dezvoltare. Include tabele comparative (PE față de PP față de PET, EVOH față de aluminiu față de stratul metalic fin, clasele de performanță A, B și C prevăzute de PPWR), exemple de aplicații reale și note despre relevanța fiecărui termen pentru conformitatea cu Regulamentul (UE) 2025/40.

PPWR a intrat în vigoare la 11 februarie 2025 și se aplică în general de la 12 august 2026. Cerințele de proiectare în vederea reciclării se aplică de la 1 ianuarie 2030 sau la 24 de luni de la intrarea în vigoare a actelor delegate prevăzute la articolul 6 alineatul (4), oricare dintre date este mai târzie. Ambalajul care nu atinge pragul clasei C este considerat nereciclabil din punct de vedere tehnic, iar introducerea sa pe piață este restricționată.

Definițiile reflectă metodologia RecyClass v3.1 din august 2025, ghidurile CEFLEX D4ACE și seria de standarde EN 18120:2026, „Design for recycling of plastic packaging", elaborată de CEN/TC 261. Seria include o parte de principii și terminologie (EN 18120-1), una de evaluare a sortabilității (EN 18120-3) și părți dedicate fluxurilor de material, între care ambalajele flexibile PE și PP. Până la intrarea în vigoare a actelor delegate, reperul armonizat pentru reciclabilitate rămâne standardul EN 13430:2004.

Folosiți câmpul de căutare, indexul A - Z sau filtrele pe categorii pentru navigare rapidă. Pentru consultare offline, ghidul tehnic complet cu toți cei 127 de termeni (29 de pagini A4) este disponibil în centrul de resurse tehnice.

Unde mergeți mai departe

Termenii juridici și de conformitate ai regulamentului de ambalaje, dicționarul complementar
Cum se acordă clasele de reciclabilitate din 2030, regula din spatele multor termeni definiți aici
Folii, laminate și materiale de barieră, unde fiecare material este tratat în detaliu
Technical Glossary for Flexible Packaging, ediția în limba engleză a acestui dicționar

Niciun termen găsit pentru căutarea dumneavoastră.

Încercați alt cuvânt cheie sau verificați filtrele active.

Clasele de performanță în ceea ce privește reciclabilitatea, prevăzute de PPWR

Astăzi niciun ambalaj nu are o clasă de performanță în ceea ce privește reciclabilitatea. Clasificarea începe la 1 ianuarie 2030 sau la 24 de luni de la intrarea în vigoare a actelor delegate prevăzute la articolul 6 alineatul (4), luându-se în considerare data care survine mai târziu. Până atunci, criteriile după care se calculează clasa nu există: ele se stabilesc prin actele delegate pe care Comisia le adoptă până la 1 ianuarie 2028.

Un furnizor care vă prezintă azi un ambalaj drept „clasa A PPWR" folosește o etichetă care nu are încă bază de calcul. Ce se poate spune azi despre o structură este dacă respectă criteriile de proiectare în vederea reciclării dintr-o metodologie voluntară, iar metodologia trebuie numită.

Regulamentul prevede trei clase, A, B și C, cu praguri raportate la masa unității de ambalaj. Ambalajul care nu atinge pragul clasei C nu primește o a patra clasă: este considerat nereciclabil din punct de vedere tehnic, iar introducerea sa pe piață este restricționată. Calendarul de mai jos reproduce structura tabelului 3 din anexa II.

Clasă	Prag, raportat la masa unității de ambalaj	Din 1 ianuarie 2030	Din 1 ianuarie 2038
A	cel puțin 95%	Poate fi introdusă pe piață	Poate fi introdusă pe piață
B	cel puțin 80%	Poate fi introdusă pe piață	Poate fi introdusă pe piață
C	cel puțin 70%	Poate fi introdusă pe piață	Nu mai poate fi introdusă pe piață
Fără clasă	sub 70%	Nereciclabil din punct de vedere tehnic, introducere pe piață restricționată	Nereciclabil din punct de vedere tehnic, introducere pe piață restricționată

Din 2035 se adaugă un al doilea criteriu, „reciclat la scară largă", evaluat pe cantitatea de material reciclat efectiv din fiecare categorie de ambalaje, potrivit metodologiei din actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 6 alineatul (5). Un ambalaj poate atinge pragul de proiectare în vederea reciclării și, în același timp, să nu fie reciclat la scară largă.

Evaluarea se face pe unitatea de ambalaj, cu închideri, etichete, cerneluri, lacuri și adezivi cu tot, nu pe laminat. O structură nu primește o clasă prin apartenența la un tip de material: rezultatul se stabilește prin evaluare, pe fiecare categorie de ambalaje din tabelul 1 al anexei II.

Metodologia RecyClass are propria scală, cu clasele A, B, C și nivelul Not Recyclable. Este o schemă voluntară, coordonată de un organism privat, iar clasele ei nu sunt clasele de performanță prevăzute de regulament. Cele două scale se citesc separat și nu se convertesc una în alta.

Sursă: Regulamentul (UE) 2025/40, articolul 6 și anexa II, tabelul 3. Textul oficial în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Reglementări europene și cerințe de conformitate ▾

PPWR (UE) 2025/40: Regulamentul european privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (Packaging and Packaging Waste Regulation), Regulamentul (UE) 2025/40. Intrat în vigoare la 11 februarie 2025 și aplicabil în general de la 12 august 2026. Cerințele se aplică etapizat: declarația de conformitate, restricțiile PFAS și minimizarea ambalajului de la 12 august 2026; cerințele de proiectare în vederea reciclării de la 1 ianuarie 2030 sau la 24 de luni de la intrarea în vigoare a actelor delegate prevăzute la articolul 6 alineatul (4), oricare dintre date este mai târzie. De la 1 ianuarie 2038, ambalajele trebuie să atingă cel puțin clasa de performanță B. → detalii
Eco-modularea contribuțiilor EPR: Diferențierea contribuțiilor plătite în cadrul schemelor de răspundere extinsă a producătorului (Extended Producer Responsibility) în funcție de performanța de reciclabilitate a ambalajului, în loc de o taxare uniformă pe masă. Obligațiile EPR sunt stabilite la articolul 45 din PPWR, iar cadrul european comun de modulare urmează să fie stabilit prin actele delegate prevăzute la articolul 6 alineatul (4). Până la intrarea lui în vigoare, statele membre modulează contribuțiile după criterii naționale. → detalii
CSRD: Corporate Sustainability Reporting Directive, directiva europeană privind raportarea de sustenabilitate corporativă. Impune companiilor mari raportarea unor indicatori de mediu ca date verificabile extern, între care reciclabilitatea ambalajelor, conținutul reciclat și emisiile indirecte din lanțul valoric (Scope 3), pe componenta ambalaj. Prin pachetul Omnibus adoptat în 2025, calendarul a fost amânat, iar sfera de aplicare restrânsă; pragurile și datele în vigoare se citesc în textul consolidat al directivei.
Declarație de Conformitate (DoC): Document prin care fabricantul sau importatorul atestă că ambalajul introdus pe piața UE respectă cerințele PPWR: reciclabilitate, restricții privind substanțele, conținut reciclat, etichetare și minimizare. Modelul este dat în anexa VIII, iar dosarul care o susține este documentația tehnică din anexa VII. Se arhivează 5 ani pentru ambalajele de unică folosință și 10 ani pentru cele reutilizabile. → detalii

Materiale polimerice de bază ▾

Comparație PE, PP și PET pentru ambalaje flexibile
Parametru	PE (polietilenă)	PP (polipropilenă)	PET
Densitate	920 la 952 kg/m³	900 la 910 kg/m³	1390 kg/m³
Flexibilitate	Ridicată	Medie	Scăzută (rigid)
Rezistență termică	până la 80°C	până la 100°C	până la 200°C
Temperatură de sudare	100 la 140°C	120 la 150°C	nu sudează ușor
Barieră la umiditate	Bună	Foarte bună	Medie
Flux de reciclare	PE4	PP5	Flux PET, incompatibil cu PE4 într-un laminat
Aplicații tipice	pouch, polybag, stretch	cafea, snacks, hrană pentru animale	strat exterior tradițional, înlocuit de MDO-PE sau BOPE

Fluxul de reciclare al polimerului de bază este punctul de plecare, nu rezultatul. Clasa de performanță a unui ambalaj concret se stabilește prin evaluare pe unitatea de ambalaj, cu închideri, etichete, cerneluri și adezivi cu tot.

MDO-PE și BOPE: polietilene orientate pentru laminate monomaterial
Parametru	MDO-PE	BOPE
Tip orientare	Monoaxială (machine direction)	Biaxială (MD + CD)
Densitate	940 kg/m³	940 kg/m³
Rigiditate	Crescută față de PE-LD	Foarte ridicată
Transparență	Bună	Foarte bună
Imprimabilitate	Da, cu tratament corona	Da, cu tratament corona
Rol tipic	Înlocuitor PET în laminate PE	Strat exterior imprimabil PE
Flux de reciclare	PE4	PE4

Polietilenă (PE): Polimer utilizat pe scară largă în ambalajele flexibile, în diferite variante (PE-LD, PE-HD, LLDPE), în funcție de cerințele de flexibilitate și de sudare. → detalii
PE-LD / LLDPE: Polietilenă de joasă densitate (920 kg/m³), cu flexibilitate ridicată și sudare la temperaturi reduse. Cod reciclare PE4. → detalii
PE-HD: Polietilenă de înaltă densitate (952 kg/m³), cu rigiditate crescută față de PE-LD. Utilizată în saci industriali și structuri coextrudate. Cod reciclare PE4.
MDO-PE: Polietilenă orientată monoaxial (Machine Direction Oriented Polyethylene), densitate 940 kg/m³. Folosită ca înlocuitor al PET în structuri monomaterial, dezvoltate în direcția criteriilor de reciclabilitate PPWR pentru 2030. → detalii
BOPE: Polietilenă orientată biaxial (Biaxially Oriented Polyethylene), densitate 940 kg/m³, cu rezistență mecanică ridicată, folosită ca strat exterior în laminate PE/PE. Față de MDO-PE, orientarea în ambele direcții dă proprietăți optice și mecanice mai echilibrate. → detalii
Polipropilenă (PP): Polimer utilizat în ambalajele flexibile pentru rigiditate relativă și rezistență termică mai ridicată comparativ cu polietilena. Cod reciclare PP5. → detalii
BOPP: Polipropilenă orientată biaxial (Biaxially Oriented Polypropylene), densitate 910 kg/m³, cu transparență ridicată și rezistență mecanică. Utilizată ca strat exterior imprimabil. → detalii
CPP: Polipropilenă cast (Cast Polypropylene), densitate 900 kg/m³, neorientată. Utilizată ca strat de sudare în structuri laminate, datorită temperaturii de sudare scăzute. → detalii
PET: Polietilen tereftalat, densitate 1390 kg/m³. Polimer utilizat pentru rezistență mecanică, stabilitate dimensională și suport pentru imprimare. Strat exterior în laminate tradiționale.
Poliamidă (PA / Nylon): Polimer utilizat ca strat funcțional pentru rezistență mecanică și barieră la gaze. Peste pragul de 5% din masa ambalajului, prevăzut în criteriile RecyClass pentru fluxul PE, poliamida face structura incompatibilă cu acel flux. Metodologia CEFLEX D4ACE tratează separat structurile cu PA în flux PE, cu praguri proprii și cu cerințe de straturi tie de tip PE-g-MAH.
EVA: Etilen-acetat de vinil, copolimer pe bază de etilenă utilizat ca strat de sudare sau componentă auxiliară. Compatibil cu fluxul de reciclare PE.
PS: Polistiren, polimer utilizat limitat în ambalajele flexibile, în special pentru folii transparente și aplicații contractabile.
PVC: Policlorură de vinil, polimer utilizat istoric în ambalajele flexibile, în special pentru folii aderente și termocontractabile. Conține clor și este tratat ca incompatibil cu fluxurile de reciclare PE și PP, atât de criteriile RecyClass, cât și de metodologia CEFLEX.

Materiale de barieră ▾

EVOH, strat metalic fin, aluminiu și acoperiri ceramice: barieră și compatibilitate cu reciclarea
Material	Barieră la oxigen	Barieră la lumină	Compatibilitate cu fluxul PE	Cost relativ
EVOH (sub 5% din masă)	Foarte ridicată	Slabă	Compatibil, sub pragul de masă	Mediu-ridicat
Strat metalic fin	Ridicată	Foarte bună	Perturbă sortarea NIR	Mediu
Folie de aluminiu	Foarte ridicată	Foarte bună	Incompatibil	Ridicat
SiOx sau AlOx	Ridicată	Neutră, rămâne transparent	Compatibil	Ridicat

Compatibilitatea cu fluxul de reciclare este un criteriu de design, nu un verdict: clasa de performanță a unui ambalaj concret se stabilește prin evaluare pe unitatea de ambalaj. Valorile de barieră aparțin unei structuri anume, cu grosimi date, măsurate în condiții date, și se comunică pe fișa ei tehnică.

EVOH: Alcool etilen-vinilic, copolimer utilizat ca strat de barieră la oxigen. Nu perturbă sortarea NIR și este acceptat condiționat în fluxul PE, sub pragul de 5% din masa ambalajului prevăzut în criteriile RecyClass v3.1, cu condiția unui raport corect față de stratul tie. → detalii
PVDC: Policlorură de viniliden, polimer utilizat ca strat sau acoperire de barieră la oxigen și vapori de apă, aplicat pe filme polimerice sau în structuri multistrat. Conține clor și este tratat ca incompatibil cu fluxurile de reciclare PE și PP, atât de criteriile RecyClass, cât și de metodologia CEFLEX D4ACE.
Folie de aluminiu: Strat metalic utilizat în laminate pentru obținerea unei bariere foarte ridicate la gaze, vapori și lumină. Incompatibil cu reciclarea PE sau PP monomaterial: aluminiul nu se topește odată cu poliolefina și rămâne material străin în granula reciclată, iar stratul metalic blochează și sortarea NIR. → detalii
Film metalizat: Folie polimerică pe care se depune prin vaporizare un strat metalic fin, de ordinul zecilor de nanometri, pentru barieră la oxigen, umiditate și lumină. Blochează radiația infraroșie folosită la sortarea automată, făcând polimerul de bază nedetectabil. → detalii
Acoperiri anorganice (SiOx, AlOx): Straturi ceramice subțiri de oxid de siliciu sau de oxid de aluminiu, depuse pe filme polimerice prin vaporizare în vid. Dau barieră ridicată la oxigen și la vapori de apă, cu menținerea transparenței și fără a perturba sortarea NIR. Folosite în structuri BOPP/SiOx/CPP, PE/SiOx/PE sau PE/AlOx/PE.
Tie-layer: Strat adeziv funcțional între polimeri incompatibili, de exemplu între PE și EVOH, realizat din poliolefină modificată cu grupe de anhidridă maleică (PE-g-MAH, respectiv PP-g-MAH). Pentru EVOH într-o structură destinată fluxului PE, raportul dintre EVOH și stratul tie intră în calculul procentului de materiale străine, deci influențează direct rezultatul evaluării de reciclabilitate.

Materiale sustenabile și reciclate ▾

Ambalaj monomaterial: Ambalaj flexibil construit predominant pe o singură familie de polimeri, PE sau PP, fără combinarea cu polimeri incompatibili, proiectat pentru compatibilitate cu fluxul de reciclare PE flexibil sau PP flexibil. → detalii
EcoMonoFilm®: Marcă înregistrată la EUIPO, numărul 019103256, pentru gama de structuri monomaterial PE și PP realizate de VLM Poliplast prin imprimare flexografică, laminare fără solvenți și confecționare. → detalii
rPE / rPP (conținut reciclat): Granule de polietilenă sau polipropilenă obținute din deșeuri de ambalaje colectate de la consumatori finali (PCR, Post-Consumer Recycled), utilizate ca materie primă parțială în ambalaje noi. Materialul pre-consum, provenit din rebuturi de producție, nu se califică pentru pragurile de conținut reciclat de la articolul 7 din PPWR. → detalii
Bioplastice compostabile: Categorie de materiale plastice proiectate pentru descompunere biologică în condiții controlate, precum compostarea industrială conform EN 13432. Compostabil și reciclabil sunt căi de valorificare diferite: un ambalaj compostabil nu intră în fluxurile de reciclare mecanică PE sau PP.
PLA: Acid polilactic, bioplastic obținut din surse regenerabile, utilizat în ambalaje flexibile compostabile în condiții industriale. Nu se compostează în condiții domestice.
PHA: Polihidroxialcanoate, familie de biopolimeri biodegradabili produși prin procese biologice, utilizați limitat în ambalaje flexibile.
PBS: Polibutilen succinat, poliester biodegradabil utilizat în ambalaje flexibile compostabile, adesea în amestec cu alți biopolimeri.

Materiale auxiliare și tratamente ▾

Adezivi de laminare: Sisteme adezive utilizate pentru lipirea straturilor într-un ambalaj multistrat. Adezivii fără solvenți, acrilici sau poliuretanici, sunt preferați în criteriile de proiectare în vederea reciclării. Adezivul intră în calculul unității de ambalaj, deci influențează rezultatul evaluării de reciclabilitate.
Cerneluri de imprimare: Formulări utilizate pentru tipărirea pe filme polimerice, adaptate pentru aderență pe suprafețe neporoase. Ca și adezivii și lacurile, cernelurile intră în calculul unității de ambalaj la evaluarea reciclabilității, iar pentru contact alimentar fac obiectul restricțiilor privind substanțele.
Retentive inks (cerneluri retentive): Cerneluri care rămân atașate de materialul polimeric în procesul de reciclare, în locul celor care se desprind și colorează apa de spălare. Denumirea anterioară era „non-bleeding inks". Pragurile de acceptare și procedura de testare se citesc în criteriile RecyClass aplicabile la momentul evaluării.
UV-LED inks: Cerneluri polimerizate prin expunere la lumină ultravioletă generată de surse LED. Tehnologie de tipărire pe filme flexibile cu consum energetic redus și emisii de compuși organici volatili mult mai mici decât la cernelurile pe bază de solvent.
NIR (sortare Near-Infrared): Tehnologie de sortare automată a deșeurilor plastice bazată pe spectrometrie în infraroșu apropiat. Fiecare polimer are o semnătură spectrală proprie, iar senzorul o citește din radiația reflectată. Stratul metalic fin și pigmenții pe bază de carbon negru împiedică citirea, prin reflectarea sau absorbția radiației înainte ca aceasta să atingă polimerul de bază.
Slip agent: Aditiv polimeric adăugat în formularea filmelor pentru reducerea coeficientului de frecare (COF) al suprafeței. Asigură alunecarea controlată a filmului pe liniile de ambalare automată VFFS și HFFS și pe mașinile de debitare. Tipuri uzuale: erucamidă, oleamidă.
Antistatic: Aditiv care reduce încărcarea electrostatică a filmelor polimerice. Folosit pentru ambalaje destinate industriei electronice, produselor pulverulente precum făina sau zahărul pudră și produselor chimice fine, ca să prevină aderarea pulberii și descărcările electrostatice.
Tratament corona: Proces de activare a suprafeței filmelor, în special PE și PP, prin descărcare electrică, pentru creșterea tensiunii superficiale și îmbunătățirea aderenței cernelurilor și adezivilor. Efectul scade în timp, deci filmele tratate au o durată de utilizare recomandată.
Acoperiri antifog: Tratamente aplicate pe suprafața interioară a ambalajului pentru reducerea condensului și menținerea transparenței. Folosite mai ales la produse proaspete și refrigerate, unde vaporii condensați ascund produsul.
Delaminare: Defect de separare a straturilor într-un ambalaj laminat, cauzat de incompatibilități între materiale, de un adeziv nepotrivit sau de parametri necorespunzători de proces.

Procese de producție ▾

Extrudare (blown / cast film): Proces de formare a filmelor polimerice prin topire și transformare în folie continuă. Filmul suflat (blown) se obține prin extrudarea unui tub care se umflă cu aer, iar filmul turnat (cast) prin extrudarea pe role răcite. Primul dă flexibilitate mai bună, al doilea transparență și uniformitate de grosime mai bune.
Coextrudare (COEX): Extrudarea simultană a mai multor straturi de polimeri topiți printr-o singură filieră, pentru obținerea unui film multistrat cu funcții diferite (barieră, sudare, rezistență) dintr-un singur proces, fără adeziv de laminare.
Laminare: Proces de combinare a două sau mai multe filme prin adeziv sau căldură pentru obținerea unei structuri multistrat. → detalii
Laminare fără solvent (solventless): Tehnologie de laminare care folosește adezivi reactivi, fără solvenți organici. Adoptată progresiv în industria europeană ca înlocuitor al laminării clasice cu solvent. VLM Poliplast folosește exclusiv această tehnologie.
Metalizare: Depunerea unui strat metalic foarte subțire pe un film polimeric prin vaporizare în vid, pentru îmbunătățirea barierei la oxigen, la umiditate și la lumină.
Slitting și rewinding (debitare și rebobinare): Tăierea rolelor late în role mai înguste și rebobinarea lor la diametrul, sensul de derulare și tensiunea cerute de mașina de ambalare a clientului.
Die-cutting (ștanțare): Decuparea unor forme speciale cu ajutorul unei matrițe: mânere, ferestre, orificii de agățare de tip euro-hole.
Perforare laser: Perforare controlată cu laser, folosită pentru micro-orificii care reglează schimbul de gaze, de exemplu la ambalajele pentru fructe și legume care continuă să respire după recoltare. → detalii
Termoformare: Formarea unei folii încălzite în cavități, pentru tăvi sau blistere, urmată de regulă de umplere și de sudarea unei folii de acoperire.
Imprimare flexo / rotogravură / digital: Procese industriale de transfer al cernelurilor pe filme polimerice. Flexografia acoperă volumele medii și mari, rotogravura volumele foarte mari cu grafică pretențioasă, iar tiparul digital seriile scurte și personalizate.
Hot-fill (umplere la cald): Proces de ambalare în care produsul lichid sau semi-lichid este umplut la temperatură ridicată, în jur de 85 până la 95°C, pentru conservare. Folosit la sosuri, sucuri și dulcețuri. Cere structuri cu rezistență termică, de regulă pe bază de polipropilenă, unde CPP este stratul de sudare.

Tipuri de ambalaje flexibile ▾

Pouch: Ambalaj flexibil format dintr-o structură sudată pe margini, utilizat pentru produse alimentare și nealimentare. → detalii
Stand-up pouch: Pouch proiectat să stea vertical pe raft după umplere, prin forma bazei. → detalii
Doypack: Tip de stand-up pouch cu bază rotunjită, în formă de „U", asociat frecvent cu aspect premium și stabilitate bună la raft. → detalii
K-Seal: Tip de stand-up pouch cu bază formată prin suduri în unghi, utilizat pentru greutăți mai mari.
Plow Bottom: Tip de stand-up pouch cu bază pliată, proiectat pentru stabilitate și volum mai mare.
Quadseal: Pungă cu sudură pe patru laturi, care dă o formă paralelipipedică stabilă. Utilizată pentru cafea, pet food și alte produse cu volum mare. → detalii
Flowpack / HFFS: Ambalare automată orizontală din rolă, cu o sudură centrală longitudinală și două transversale la capete. Utilizată pentru produse individuale: batoane, produse de patiserie, biscuiți. → detalii
VFFS: Vertical Form-Fill-Seal, ambalare automată verticală din rolă, în care punga se formează, se umple și se închide în același ciclu. Utilizată frecvent pentru pungi pernă și produse vrac.
Pillow pouch: Pungă pernă, ambalaj format din film în rolă, sudat longitudinal și transversal, utilizat frecvent pe linii VFFS și HFFS.
Rollstock: Folie în rolă destinată mașinilor de ambalare automată, pentru formare, umplere și sudare. Se livrează cu lățimea, diametrul miezului și sensul de derulare cerute de echipament. → detalii
Retort pouch: Pouch proiectat să reziste sterilizării în autoclavă, la temperaturi peste 100°C, în abur sub presiune. Utilizat pentru produse gata de consum și sosuri. Cere structuri și suduri calificate special pentru acest proces, confirmate prin fișa tehnică a filmului.
Vacuum bag: Pungă multistrat utilizată pentru ambalare în vid, prin evacuarea aerului din interior. → detalii
Polybag: Pungă monostrat sau coextrudată, de regulă din PE, utilizată pentru retail, protecție și transport. → detalii
Bag-in-Box: Sistem de ambalare cu pungă interioară și cutie exterioară din carton, folosit pentru lichide sau produse dozabile.
Folie stretch: Folie elastică, de obicei din LLDPE, utilizată pentru paletizare prin întindere și autoaderență.
Folie shrink: Folie termocontractabilă, care se strânge pe produs la trecerea printr-un tunel de căldură. Utilizată pentru grupare, protecție și stabilizare.
MAP: Modified Atmosphere Packaging, ambalare în atmosferă modificată: aerul din interiorul ambalajului este înlocuit cu un amestec de gaze adaptat produsului, pentru prelungirea termenului de valabilitate. Cere barieră ridicată la oxigen. → detalii
Aseptic packaging: Sistem de ambalare în care produsul și ambalajul sunt sterilizate separat, iar umplerea se face în condiții de sală curată. Permite termen de valabilitate lung fără refrigerare, stabilit pe produs de către producătorul alimentului. Utilizat pentru lapte și sucuri UHT, precum și pentru produse medicale și farmaceutice lichide.

Proprietăți tehnice și măsurători ▾

Densitate: Masa pe unitatea de volum a polimerului, exprimată în kg/m³ sau g/cm³. Variază între 900 kg/m³ la CPP și 1390 kg/m³ la PET pentru polimerii uzuali. Se determină conform ISO 1183-1. → detalii
Gramaj: Masa filmului raportată la suprafață, exprimată în g/m². Folosită ca specificație tehnică principală pentru compararea structurilor și pentru calculul consumului de material.
Micron (μm): Unitate de măsură pentru grosimea filmelor flexibile. 1 μm înseamnă 0,001 mm. Grosimi tipice în ambalajul flexibil: 12 până la 200 μm. Măsurarea se face conform ISO 4593.
OTR: Oxygen Transmission Rate, rata de transmisie a oxigenului prin film, exprimată în cm³/m²/zi. Cu cât valoarea este mai mică, cu atât bariera este mai bună. Critică pentru alimentele sensibile la oxidare. Măsurarea se face conform ASTM D3985 sau ISO 15105-2. O valoare de barieră aparține unei structuri concrete, cu grosimi date, măsurată în condiții date, și se comunică pe fișa ei tehnică. → detalii
WVTR: Water Vapor Transmission Rate, rata de transmisie a vaporilor de apă, exprimată în g/m²/zi. Cu cât valoarea este mai mică, cu atât bariera la umiditate este mai bună. Măsurarea se face conform ASTM F1249 sau ISO 15106. Ca și la OTR, valoarea aparține unei structuri concrete și se confirmă pe fișa ei tehnică. → detalii
Temperatură de sudare: Intervalul de temperatură la care stratul interior formează o sudură fiabilă, numit și fereastra de sudură. Se situează în jur de 90°C la CPP și până la 140°C la PE-HD. Cu cât fereastra este mai largă, cu atât linia de ambalare tolerează mai bine variațiile de proces.
Hot-tack: Capacitatea sudurii de a rezista imediat după realizare, cât timp este încă fierbinte, înainte de răcirea completă. Critică pe liniile de viteză ridicată, unde punga primește greutatea produsului înainte ca sudura să apuce să se răcească.
COF (coeficient de frecare): Coefficient of Friction, coeficientul de frecare între suprafața filmului și o suprafață de referință, metal sau film identic. Se măsoară ca valoare statică și dinamică, conform ASTM D1894. Critic pentru comportamentul pe liniile de ambalare automată: o frecare prea mică duce la alunecare necontrolată, una prea mare blochează filmul pe formator. Valoarea se reglează prin aditivi de alunecare și se confirmă pe fișa tehnică a structurii.
Seal strength (rezistența sudurii): Rezistența mecanică a sudurii dintre două straturi de film, măsurată în N/15 mm conform ASTM F88. Determină fiabilitatea ambalajului la transport, depozitare și manipulare. Valoarea cerută depinde de greutatea produsului și de modul de manipulare, iar cea obținută se confirmă pe structura livrată.
Machinability (comportament pe linie): Comportamentul filmului pe liniile de ambalare automată. Rezultă din combinarea coeficientului de frecare, a hot-tack-ului, a rigidității, a stabilității dimensionale și a rezistenței la tracțiune. Un film cu comportament bun rulează la viteza nominală a mașinii, fără blocaje și cu pierderi mici la reglaj.
Shelf-life (termen de valabilitate): Termenul de valabilitate al produsului ambalat, determinat de proprietățile de barieră ale structurii, de condițiile de depozitare și de caracteristicile produsului. Ambalajul este una dintre condiții, nu singura: termenul îl stabilește producătorul alimentului, prin teste proprii. La trecerea de la un laminat clasic la o structură monomaterial, echivalența de barieră se verifică pe produs înainte de schimbare.

Accesorii și funcționalități de ambalaj ▾

Fermoar (zipper): Profil de plastic sudat în interiorul pungii, care permite reînchiderea după prima deschidere. Materialul se alege în funcție de structura pungii, LDPE sau PP, ca să rămână în același flux de reciclare. → detalii
Slider: Cursor deplasat manual de-a lungul fermoarului, pentru închiderea și deschiderea pungii fără a căuta profilul cu degetele.
Spout: Gură de turnare cu filet și capac, sudată pe pungă, pentru produsele lichide sau semi-lichide.
Valvă de degazare (one-way valve): Ventil unidirecțional folosit pe ambalajele de cafea prăjită, care lasă CO₂ să iasă din pungă fără să permită intrarea oxigenului. → detalii
Euro-hole: Orificiu de atârnare cu formă standardizată, ștanțat în ambalaj pentru prezentarea pe rafturile cu bare de retail.
Tear-notch (crestătură de rupere): Crestătură mică pe marginea sudată a ambalajului, care dă un punct de pornire pentru ruperea manuală, fără foarfecă.
Easy-open: Termen generic pentru soluțiile care permit deschiderea ambalajului rapid și fără instrumente: crestături, benzi de rupere, suduri desprinsibile.
Peelable / sealable: Structură în care sudura poate fi desprinsă curat, fără ruperea filmului. Varianta sealable permite și reînchiderea repetată după prima deschidere.
Tamper-evident: Element al ambalajului care arată vizibil dacă acesta a mai fost deschis: bandă perforată, etichetă care se rupe la deschidere, sudură care nu se poate reface.
Fitment: Denumire generică pentru accesoriile din plastic injectat sudate pe o pungă: guri de turnare, valve, capace. În evaluarea de reciclabilitate, fitmentul este componentă separabilă și se analizează distinct de structura pungii, iar materialul lui influențează rezultatul pe unitatea de ambalaj.
Window film: Fereastră transparentă într-un ambalaj imprimat, care lasă produsul la vedere. Se obține prin decupaj în stratul exterior, cu un strat transparent dedesubt.
Laminate cu suport antitranspirație: Structuri cu interior mat sau cu strat absorbant, care rețin umiditatea eliberată de produs și reduc condensul. Folosite la ambalajele de carne și pește.
Zip snap button: Închidere cu buton care se fixează prin apăsare, cu un „clic" audibil, folosită pe pungi pentru a le menține forma în poziție deschisă.
Hang-tab: Element de atârnare aplicat pe ambalaj, de regulă o etichetă adezivă cu orificiu. Alternativă la euro-hole, atunci când ambalajul nu se poate ștanța.
Resealable: Termen generic pentru orice ambalaj care poate fi reînchis funcțional după prima deschidere: cu fermoar, cu slider, cu sudură desprinsibilă sau cu bandă adezivă.

Defecte și aspecte calitative ▾

Fish-eyes: Defecte punctuale de extrudare, sub formă de geluri sau incluziuni vizibile în film, care seamănă cu niște ochi de pește. Apar din polimer neomogenizat, din material remăcinat reintrodus necontrolat sau din contaminări la intrarea în extruder. Afectează calitatea imprimării și pot slăbi local stratul de barieră.
Blocking: Tendința a două straturi de film de a se lipi nedorit în rolă sau în timpul depozitării, ceea ce face rola greu de derulat pe linia de ambalare. Se controlează prin aditivi de alunecare și antiblocare. Problemă mai frecventă la filmele cu foarte puțini aditivi, folosite pentru contact alimentar sau pentru aplicații medicale.
Solvent retention (solvenți reziduali): Solvenți organici rămași în structura laminată după evaporarea incompletă, la laminarea cu solvent. Pot migra în alimentul ambalat și pot da un miros neplăcut produsului. Se controlează prin parametrii tunelului de uscare și se verifică prin analiză de laborator. La laminarea fără solvent, procesul nu folosește solvenți organici, deci problema nu se pune.

Ce structură se potrivește produsului dumneavoastră?

Spuneți-ne ce ambalați, pe ce echipament și ce termen de valabilitate vă trebuie. Vă propunem structura, vă spunem ce se confirmă prin testare și ce documentație primiți odată cu ea.

Descrieți-ne aplicația Vedeți resursele tehnice

Definițiile reflectă metodologia RecyClass v3.1 din august 2025, ghidurile CEFLEX D4ACE și seria de standarde EN 18120:2026, „Design for recycling of plastic packaging", elaborată de CEN/TC 261. Până la intrarea în vigoare a actelor delegate prevăzute la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2025/40, reperul armonizat pentru reciclabilitate rămâne EN 13430:2004. RecyClass și CEFLEX sunt metodologii de industrie: ele nu emit clasele de performanță prevăzute de regulament și nu constituie prin ele însele dovadă de conformitate. Dicționarul este furnizat cu titlu informativ și nu constituie consultanță juridică individualizată.