Articolul 5 PPWR restricționează PFAS în ambalajele de contact alimentar
Restricțiile PFAS din articolul 5 alineatul (5) al Regulamentului (UE) 2025/40 se aplică de la 12 august 2026. Ambalajul destinat contactului cu produsele alimentare nu se mai introduce pe piața Uniunii dacă atinge sau depășește una dintre cele trei valori-limită: 25 ppb pentru orice PFAS luat individual, 250 ppb pentru suma PFAS și 50 ppm pentru PFAS inclusiv cele polimerice.
Ambalajul introdus pe piață înainte de 12 august 2026 rămâne acolo și nu se retrage. Ambalajul introdus după această dată se supune limitelor, indiferent când a fost fabricat.
Regulamentul fixează concentrații, nu metode. Comisia recomandă o testare în trei etape, în lipsa unui standard armonizat. Sarcina dovezii revine furnizorului de materii prime atunci când fluorul total depășește 50 mg/kg.
Textul oficial al restricției PFAS, cuvânt cu cuvânt
Alineatul circulă de regulă în parafrază, iar rezumatele îl scurtează. Mai jos este textul oficial, preluat din Jurnalul Oficial L din 22 ianuarie 2025, paginile 38 și 39. Merită citit în întregime: ghidul Comisiei din Jurnalul Oficial C, 2026/3084 reproduce literele (a), (b) și (c), dar se oprește înaintea definiției PFAS și a clauzei de evaluare, care fac parte din același alineat.
Cele trei valori-limită PFAS, literele (a), (b) și (c)
„De la 12 august 2026, nu se introduc pe piață ambalaje destinate să vină în contact cu produsele alimentare dacă conțin substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) într-o concentrație egală cu sau mai mare decât următoarele valori-limită, în măsura în care introducerea pe piață de ambalaje care conțin o astfel de concentrație de PFAS nu este interzisă în temeiul unui alt act juridic al Uniunii:
(a) 25 ppb pentru orice PFAS, conform măsurătorilor efectuate cu ajutorul analizei PFAS specifice (PFAS polimerice excluse de la cuantificare);
(b) 250 ppb pentru suma PFAS măsurată ca sumă a analizei PFAS specifice, după caz cu degradarea prealabilă a precursorilor (PFAS polimerice excluse de la cuantificare); și
(c) 50 ppm pentru PFAS (inclusiv PFAS polimerice); în cazul în care fluorul total depășește 50 mg/kg, producătorul, importatorul sau utilizatorul din aval în sensul definițiilor de la articolul 3 punctele 9, 11 și, respectiv, 13 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, furnizează fabricantului sau importatorului în sensul definițiilor de la articolul 3 alineatul (1) punctele 13 și, respectiv, 17 din prezentul regulament, la cerere, o dovadă a cantității de fluor măsurat drept conținut fie de PFAS, fie de non-PFAS, pentru ca aceștia să întocmească documentația tehnică astfel cum se menționează în anexa VII la prezentul regulament.
Definiția PFAS și clauza de evaluare, din același alineat
Prin «PFAS» se înțelege orice substanță care conține cel puțin un atom de carbon metilic (CF3-) sau metilenic (-CF2-) complet fluorurat, fără niciun H/Cl/Br/I atașat, cu excepția substanțelor care conțin doar următoarele elemente structurale: CF3-X sau X-CF2-X′ […]
Până la 12 august 2030, Comisia efectuează o evaluare pentru a stabili necesitatea de a modifica sau de a abroga prezentul alineat, în scopul evitării suprapunerilor cu restricțiile sau interdicțiile privind utilizarea PFAS prevăzute în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 1935/2004, (CE) nr. 1907/2006 sau (UE) 2019/1021.”
Sursa citatului: Regulamentul (UE) 2025/40, articolul 5 alineatul (5), Jurnalul Oficial L, 22.1.2025, paginile 38-39. Definiția structurală este redată prescurtat; lista completă de excepții este în text.
Trei precizări omise frecvent din rezumate
Litera (b) condiționează degradarea precursorilor prin „după caz”. Testul TOP nu este, prin urmare, obligatoriu în toate cazurile.
Litera (c) folosește aceeași cifră pentru două mărimi. 50 ppm este pragul de conformitate pentru PFAS totale. 50 mg/kg fluor total este pragul care declanșează o obligație de informare.
Clauza de deschidere subordonează alineatul oricărui alt act al Uniunii care ar interzice deja concentrația respectivă.
Alineatul își conține propria definiție a PFAS, structurală, construită pe atomul de carbon complet fluorurat, cu o listă de excepții. Nu trimite la o listă de substanțe și nu depinde de numere CAS, ceea ce explică de ce Comisia a anunțat că nu va publica o listă a substanțelor vizate.
Cele trei limite PFAS și ce măsoară fiecare
Analiza PFAS specifică măsoară pragul. PFAS polimerice rămân excluse de la cuantificare. O singură substanță peste 25 ppb face ambalajul neconform, chiar cu suma mult sub 250 ppb. 25 ppb înseamnă 25 µg/kg.
Suma valorilor din analiza specifică, după caz cu degradarea prealabilă a precursorilor. Polimericele rămân excluse. Douăzeci de substanțe la câte 15 ppb respectă prima limită și o depășesc pe a doua.
Singura limită care include PFAS polimerice. 50 ppm înseamnă 50 mg/kg. Limita acoperă straturile fluoropolimerice și tratamentele de suprafață pe bază de polimeri fluorurați.
Cele trei praguri se aplică cumulativ. Formularea „egală cu sau mai mare” încadrează valoarea exactă de 25 ppb ca depășire, nu ca ultimă valoare acceptată.
Comisia recomandă testarea PFAS în trei etape
Uniunea nu are o metodă armonizată pentru PFAS în materiale de contact alimentar. Comisia constată lipsa ei în Comunicarea din Jurnalul Oficial C, 2026/3084 și recomandă autorităților de supraveghere a pieței abordarea de mai jos. Comisia elaborează un protocol armonizat împreună cu laboratorul de referință al Uniunii pentru materiale în contact cu alimentele.
| Etapa | Ce se măsoară | Rezultat și consecință |
|---|---|---|
| Etapa 1 | Fluorul total, prin cuantificare directă. Măsurătoarea cuprinde fluorul organic și pe cel anorganic. | Sub 50 mg/kg, proba poate fi considerată conformă și testarea se oprește. Peste, urmează etapa 2. |
| Etapa 2 | Fluorul organic, prin piroliză cuplată cu GC/MS. Metoda separă fluorul din compuși organici de cel din săruri și minerale. | Fluorul organic sub 50 mg/kg indică respectarea limitei de la litera (c). Peste, urmează etapa 3. |
| Etapa 3 | Analiza specifică, substanță cu substanță, pe lista țintă, cu degradarea precursorilor acolo unde se aplică. | Analiza verifică ambele praguri de la literele (a) și (b): 25 ppb individual și 250 ppb pentru sumă. |
Ordinea etapelor reduce costul testării. Fluorul anorganic din pigmenți sau din materia primă minerală ridică rezultatul primei etape fără să indice PFAS, iar etapa a doua îl elimină înaintea analizei specifice, cea mai costisitoare. Laboratorul trebuie acreditat SR EN ISO/IEC 17025 pe metoda respectivă, nu acreditat în general.
Furnizorul din amonte dovedește repartiția fluorului, la cerere
Sursele secundare atribuie frecvent sarcina probei fabricantului de ambalaj. Litera (c) o atribuie operatorului din amonte, cel care a introdus fluorul în materia primă.
Producătorul de rășină, cerneală sau adeziv furnizează dovada
Litera (c) desemnează producătorul, importatorul sau utilizatorul din aval în sensul articolului 3 punctele 9, 11 și 13 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, adică operatorii care furnizează materia primă.
Fabricantul ambalajului primește dovada
Destinatarul este fabricantul sau importatorul în sensul articolului 3 alineatul (1) punctele 13 și 17 din PPWR, adică cel care întocmește documentația tehnică din anexa VII.
Dovada arată cât din fluor este PFAS
Obiectul dovezii este cantitatea de fluor măsurată drept conținut fie de PFAS, fie de non-PFAS, nu o declarație generală de absență. Textul spune „la cerere”, deci fabricantul declanșează mecanismul printr-o solicitare scrisă.
Terminologia română separă doi termeni pe care engleza îi suprapune. „Producător” în citat este termenul REACH. „Fabricant” este termenul PPWR. Confuzia dintre ei atribuie obligația operatorului greșit.
Articolul 16 din PPWR susține același flux: furnizorul transmite fabricantului informațiile și documentele necesare demonstrării conformității. Declarația de furnizor este instrumentul prin care circulă informația, iar repartizarea rolurilor juridice stabilește cine o cere și cine o semnează.
Unde apar PFAS într-o folie flexibilă
Polietilena și polipropilena se produc fără aditivi fluorurați. Riscul provine din straturile adăugate peste polimerul de bază, deci conformitatea se stabilește pe structura finală, nu pe fișa tehnică a rășinii.
Tratamentele, cernelurile și adezivii aduc PFAS în folie
Tratamentele de suprafață pentru rezistență la grăsimi și umiditate sunt sursa principală, mai ales pe substraturi celulozice. Urmează cernelurile și lacurile cu componente fluorurate, adezivii de laminare din surse nedocumentate, agenții de degajare din proces și materialele reciclate care poartă PFAS reziduale. Fluoropolimerii aplicați ca strat antiaderent intră sub limita de 50 ppm, singura care îi cuantifică.
Structurile monomaterial neimprimate reduc sursele de PFAS
O structură monomaterial neimprimată, fără tratament de barieră la grăsimi și cu adeziv documentat sau fără adeziv, are un profil de risc redus. Reducerea vine din eliminarea unor surse, nu dintr-o proprietate a polimerului, deci nu înlocuiește verificarea. O folie monomaterial imprimată cu cerneală neverificată rămâne nedocumentată.
Utilizarea intenționată și prezența neintenționată contează pentru investigație, nu pentru verdict: limitele sunt de concentrație. O contaminare încrucișată din linie sau dintr-un material reciclat produce aceeași neconformitate ca o adăugare deliberată. Substituția pe fibră celulozică nu ocolește problema, fiindcă hârtia tratată pentru rezistență la grăsimi este categoria în care PFAS au fost folosite cel mai mult.
Dosarul tehnic din anexa VII susține declarația de conformitate
Regulamentul impune un rezultat, nu o metodă. Articolul 5 alineatul (5) fixează trei concentrații și nu prescrie analiză de laborator, buletin de încercare sau laborator acreditat. Obligația documentară este dosarul tehnic din anexa VII, care susține declarația de conformitate de la articolul 39 și anexa VIII, ambele aplicabile de la 12 august 2026.
O declarație de furnizor poate constitui, singură, temei suficient, dacă se sprijină pe declarații de materii prime sau pe rapoarte analitice și acoperă sortimentul livrat. Articolul 16 prevede exact acest mecanism. Singura obligație explicită de dovadă din articolul 5 stă la litera (c), merge în amonte și se declanșează peste 50 mg/kg fluor total.
Declarația nu mută răspunderea. Autoritățile de supraveghere a pieței verifică limitele în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1020, iar verificarea se face pe ambalaj, prin încercare. Un rezultat peste prag face ambalajul neconform indiferent ce declarase furnizorul, iar declarația rămâne o cale de regres contractual față de el, nu o apărare față de autoritate. Testarea nu este o cerință legală, ci o măsură de reducere a riscului, justificată acolo unde declarația nu este susținută documentar.
Ce intră în dosarul tehnic
| Element | Ce conține concret | Temei |
|---|---|---|
| Descrierea ambalajului | Compoziția pe straturi, polimerii, grosimile, tratamentele de suprafață, cernelurile și adezivii utilizați. | Anexa VII |
| Dovada pe PFAS | Declarații de furnizor susținute documentar, rapoarte de laborator, sau ambele. Regulamentul nu impune una dintre căi. | Art. 5(5), art. 16 |
| Repartiția fluorului | Dovada primită din amonte acolo unde fluorul total depășește 50 mg/kg, cu partea atribuită PFAS și partea atribuită non-PFAS. | Art. 5(5) lit. (c) |
| Metoda aplicată | Etapele parcurse și metoda fiecărei etape, cu mențiunea că niciun standard armonizat nu a fost adoptat. | Anexa VII |
| Contactul alimentar | Documentația din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 și, pentru plastice, din Regulamentul (UE) nr. 10/2011, modificat prin Regulamentul (UE) 2025/351. | Reg. 1935/2004 |
| Termenul de păstrare | 5 ani pentru ambalajele de unică folosință, 10 ani pentru cele reutilizabile. | Art. 15(3) |
O declarație care afirmă doar „fără PFAS”, fără temei documentar și fără acoperire pe sortiment, nu susține dosarul. Structura documentului și semnatarul sunt tratate pe pagina despre declarația de conformitate PPWR.
Ce dovediți pentru ambalaj alimentar și ce pentru ambalaj nealimentar
Cele trei praguri PFAS nu acoperă tot portofoliul. Comisia delimitează explicit, în întrebările frecvente publicate pe 3 august 2026: obligația generală de minimizare de la articolul 5 alineatul (1) și limitele pentru cele patru metale grele de la alineatul (4) se aplică oricărui ambalaj de la 12 august 2026, iar limitele de la alineatul (5) se aplică numai materialelor destinate contactului alimentar.
| Întrebarea | Ambalaj de contact alimentar | Ambalaj fără contact alimentar |
|---|---|---|
| Ce prevedere se aplică | Articolul 5 alineatul (1), minimizarea substanțelor care prezintă motive de îngrijorare. Articolul 5 alineatul (4), 100 mg/kg pentru suma a patru metale grele. Articolul 5 alineatul (5), cele trei praguri PFAS. | Articolul 5 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (4). Alineatul (5) nu se aplică. |
| Ce dovadă intră în dosar | Documentația care susține respectarea celor trei praguri: declarații de furnizor cu temei documentar, rapoarte analitice, sau ambele, plus repartiția fluorului acolo unde se depășesc 50 mg/kg. | Documentația de minimizare. Până la publicarea standardului armonizat actualizat, Comisia acceptă anexa C din EN 13428:2004 ca metodă de demonstrare. |
| Analiza de laborator este obligatorie | Nu. Regulamentul nu prescrie metodă, frecvență de testare sau laborator. | Nu. |
| Cine produce informația | Furnizorul, în temeiul articolului 16. Comisia precizează că furnizorii „nu pot refuza să furnizeze documentația relevantă fabricantului”. | Aceeași regulă, același articol. |
| Cine răspunde juridic | Fabricantul. Comisia îl numește „singurul operator economic care poartă răspunderea juridică pentru conformitatea ambalajului”. | Fabricantul. |
De ce declarația de furnizor este calea prevăzută de regulament
Articolul 16 obligă furnizorul să transmită fabricantului toate informațiile și documentele necesare demonstrării conformității. Comisia adaugă două lucruri utile în negociere: furnizorii nu pot refuza documentația, iar fabricantul rămâne singurul operator cu răspundere juridică, indiferent cine a redactat efectiv declarația de conformitate sau părți din ea.
Consecința practică pentru un fabricant care livrează mai departe: cereți în scris, pe sortiment, declarația furnizorului, cu indicarea temeiului. Nu emiteți dumneavoastră analize ca să dați mai departe o informație pe care furnizorul o datorează. Analiza proprie devine utilă doar când furnizorul nu răspunde, nu mai există sau nu poate indica un temei.
Când merită totuși o analiză proprie
Comisia publică un indiciu care schimbă calculul: analizele preliminare de laborator făcute pe o serie de ambalaje selectate au arătat că, în practică, doar ambalajele în care PFAS au fost adăugate intenționat depășesc valorile-limită. Restricția acoperă și prezența neintenționată, dar riscul real se concentrează în structurile cu tratament, cerneală sau lac fluorurat.
Testarea se justifică, prin urmare, pe structurile cu tratament de rezistență la grăsimi, pe cele cu conținut reciclat de proveniență incertă și pe cele fără declarație utilizabilă. Un reprezentant defavorabil per familie de produse acoperă mai mult decât o analiză pe fiecare referință.
Un detaliu de domeniu, ușor de ratat: limitele se aplică unității de ambalaj în ansamblu, inclusiv cernelurilor, lacurilor, cleiurilor și adezivilor introduse pe piață de fabricant. Nu există și nu va fi publicată o listă de PFAS cu numere CAS; limitele acoperă orice PFAS care intră sub definiția din regulament.
Danemarca și Franța restricționează PFAS peste pragul PPWR
Clauza de deschidere a alineatului (5) trimite la orice alt act al Uniunii, iar dreptul național al unor state membre merge mai departe. Un ambalaj conform cu PPWR poate rămâne interzis pe o anumită piață națională.
Danemarca interzice PFAS în hârtie și carton
Ordinul BEK nr. 681 din 25 mai 2020 interzice comercializarea materialelor de contact alimentar din hârtie și carton în care s-au utilizat PFAS, cu o excepție pentru bariera funcțională. Măsura se aplică din 1 iulie 2020 și este o interdicție de utilizare, nu o limită de concentrație.
Textul integral pe retsinformation.dk, portalul oficial de informare juridică al statului danez.
Franța extinde aceleași praguri la alte produse
Decretul 2025-1376 din 28 decembrie 2025, publicat în Jurnalul oficial francez nr. 0305 din 30 decembrie 2025, aplică aceleași praguri de 25 ppb, 250 ppb și 50 ppm la cosmetice, ceară de schi și textile. Decretul folosește definiția structurală OCDE a PFAS, cea cu atomul de carbon complet fluorurat de tip metil sau metilen.
Textul integral pe Légifrance, serviciul public francez de difuzare a dreptului.
Restricția universală PFAS sub REACH urmează o cale separată. Cinci state membre au depus dosarul la Agenția Europeană pentru Produse Chimice în ianuarie 2023, iar Comisia va propune restricția pe baza avizului agenției. Calendarul acesteia nu modifică data de 12 august 2026. Regulamentul anticipează însă suprapunerea: articolul 5 alineatul (5) obligă Comisia ca, până la 12 august 2030, să evalueze necesitatea de a modifica sau de a abroga alineatul, pentru a evita suprapunerile cu Regulamentele (CE) nr. 1935/2004, (CE) nr. 1907/2006 și (UE) 2019/1021.
Ce se întâmplă cu stocul, importul și rețeta schimbată
| Situația | Ce se face |
|---|---|
| Marfă introdusă pe piață înainte de 12 august 2026 | Rămâne pe piață. Comisia confirmă în Comunicarea din JO C, 2026/3084, secțiunea 5, că aceste ambalaje „pot rămâne pe piață și nu trebuie să fie retrase”. Documentația se păstrează pentru controale. |
| Stoc fabricat înainte, încă nevândut | Intră sub limite la prima introducere pe piață. Regulamentul nu prevede o perioadă de epuizare a stocurilor pentru PFAS. Comisia precizează separat că un astfel de stoc nu trebuie distrus, refabricat sau reetichetat, iar informațiile de la articolul 15 alineatele (5) și (6) pot fi furnizate printr-un document însoțitor; precizarea vizează identificarea ambalajului, nu limitele de substanță. |
| Structuri fără declarație de furnizor | Se cere declarația în scris, cu temei documentar, pe sortiment. Fără ea, dosarul rămâne fără temei documentar, iar testarea pe reprezentantul cel mai defavorabil al familiei îl completează. |
| Import din afara Uniunii | Punerea în liberă circulație este momentul relevant. Importatorul preia obligațiile de documentație tehnică. |
| Schimbare de rețetă, cerneală sau furnizor | Modificarea impune reevaluare și o versiune nouă de declarație. Rezultatul anterior acoperă structura anterioară. |
Materialul reciclat nu beneficiază de derogare. Un conținut reciclat mai mare crește probabilitatea de PFAS reziduale, iar obligația de conformitate rămâne identică. Conținutul reciclat obligatoriu și limitele PFAS se aplică în paralel.
Întrebări frecvente
Punga, sacul sau folia exterioară care nu ating produsul intră sub limitele PFAS?
Nu, atât timp cât nu ating alimentul. Alineatul (5) vizează „ambalaje destinate să vină în contact cu produsele alimentare”, deci punga sau sacul exterior, folia de grupaj, folia stretch de paletizare, cutia de depozitare și lada de transport rămân în afara celor trei praguri, chiar când conțin un produs alimentar. Criteriul este contactul cu alimentul, nu poziția în structura de ambalare. Acestor ambalaje li se aplică în schimb integral articolul 5 alineatul (1), minimizarea substanțelor care prezintă motive de îngrijorare, și articolul 5 alineatul (4), limita de 100 mg/kg pentru suma de plumb, cadmiu, mercur și crom hexavalent.
De ce PFAS polimerice sunt excluse la două limite și incluse la a treia?
Fiindcă metodele diferă. Literele (a) și (b) se verifică prin analiză specifică, care identifică substanțe individuale dintr-o listă țintă și nu cuantifică polimerii. Litera (c) măsoară PFAS total, unde polimerii se regăsesc. Consecința practică: un strat fluoropolimeric poate lăsa cele două praguri de ppb curate și poate depăși singur pragul de 50 ppm.
Trebuie testat fiecare lot pentru PFAS?
Regulamentul nu prevede o frecvență de testare. Declarațiile și rapoartele acoperă un sortiment de material sau un tip de ambalaj, nu un lot. Retestarea devine necesară la schimbarea formulării, a materiei prime, a procesului sau a furnizorului, fiindcă rezultatul anterior nu mai descrie produsul livrat.
Ce se întâmplă dacă un control găsește o depășire de PFAS?
Autoritatea acționează în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1020, care îi dă competența de verificare și instrumentele de măsură corectivă asupra produsului. Sancțiunile propriu-zise sunt de competență națională: articolul 68 din PPWR cere statelor membre să stabilească regimul sancțiunilor și să îl notifice Comisiei până la 12 februarie 2027.
Ce fac dacă furnizorul refuză documentația PFAS sau nu mai există?
Furnizorul nu are dreptul să refuze. Comisia este categorică: în temeiul articolului 16, furnizorii „nu pot refuza să furnizeze documentația relevantă fabricantului”. Refuzul este o neexecutare contractuală, iar clauza de conformitate din contract devine instrumentul de lucru. Situația reală dificilă este cealaltă, când furnizorul a dispărut sau materialul provine dintr-o achiziție veche: acolo Comisia cere fabricantului să depună toate diligențele pentru a obține informația, de exemplu solicitând-o fostului furnizor. Când nicio cale nu funcționează, analiza proprie rămâne singurul mod de a completa dosarul.
Declarația PFAS de furnizor acoperă și cernelurile aplicate ulterior?
Nu. Declarația acoperă ce livrează emitentul ei. Cerneala, lacul sau adezivul adăugate în aval de furnizorul de folie au nevoie de dovezi proprii, de la cine le produce. Fabricantul ambalajului adună declarațiile pe componente și răspunde pentru structura finală, nu pentru fiecare strat separat.
Restricția PFAS din PPWR este aceeași cu cea propusă sub REACH?
Nu. Alineatul (5) își conține propria definiție structurală a PFAS și fixează trei valori-limită pentru o singură categorie de produse, ambalajul de contact alimentar. Propunerea de restricție universală sub REACH, depusă de cinci state membre în ianuarie 2023, are alt domeniu de aplicare și alt calendar. Regulamentul prevede o evaluare a suprapunerilor până la 12 august 2030, tocmai fiindcă cele două regimuri pot ajunge să se acopere.
Surse
Regulamentul (UE) 2025/40, articolul 5 alineatele (4) și (5), articolele 15, 16 și 39, anexele VII și VIII. Textul articolului 5 alineatul (5) este citat după Jurnalul Oficial L din 22 ianuarie 2025, paginile 38 și 39. Comunicarea Comisiei publicată în Jurnalul Oficial C, 2026/3084 din 10 iunie 2026 pentru testarea în etape și pentru regimul stocurilor, în secțiunea 5. Întrebările frecvente publicate de Comisie pe 3 august 2026 pentru limita de metale grele și pentru stadiul protocolului armonizat.
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 pentru definițiile de la articolul 3 punctele 9, 11 și 13. Regulamentul (UE) 2019/1020 pentru supravegherea pieței. Ordinul danez BEK nr. 681 din 25 mai 2020, pe retsinformation.dk, și decretul francez 2025-1376 din 28 decembrie 2025, pe Légifrance, ambele portaluri oficiale de stat. Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 și Regulamentul (UE) nr. 10/2011, modificat prin Regulamentul (UE) 2025/351 din 21 februarie 2025. Trimiterile la articole au fost verificate în textul integral publicat în Jurnalul Oficial L, 22.1.2025, nu în surse secundare.
Resurse conexe
Structura documentului de la articolul 39 și anexa VIII, semnatarul, câmpurile și termenul de arhivare.
→ Vezi ghidul
Fabricant, producător, importator, distribuitor. Cine cere declarația PFAS și cine întocmește dosarul tehnic.
→ Vezi rolurile
Cadrul complet: termenele din 2026 până în 2038, obligațiile pe operator și impactul asupra ambalajului flexibil.
→ Vezi legislația
Peste 70 de termeni juridici și tehnici, între care PFAS polimerice, fluor total, fluor organic total și NIAS.
→ Vezi dicționarul
Fibra tratată pentru rezistență la grăsimi este categoria în care PFAS au fost folosite cel mai mult.
→ Vezi comparativul
Etapele trecerii de la laminat mixt la structuri monomaterial și sursele de risc care dispar odată cu ele.
→ Vezi ghidul
Întrebări despre documentația structurilor livrate.
Conținut revizuit de Laura Ionescu · 17.08.2026