Polietilenă pentru ambalaje flexibile

Polietilena este una dintre cele două poliolefine de bază ale foliilor pentru ambalaje flexibile, alături de polipropilenă, și se folosește în trei variante cu roluri distincte: LDPE și LLDPE ca folii flexibile și straturi de sigilare, iar BOPE, polietilena orientată, ca alternativă la BOPP în structuri monomaterial PE.

Ce este polietilena și de ce contează pentru ambalaje

Polietilena (PE) este un polimer termoplastic obținut din etilenă. Gradul de ramificare al lanțurilor îi dă densitatea, iar densitatea îi controlează rigiditatea, bariera la vapori de apă și temperatura de topire. Clasificarea uzuală se face pe densitate, determinată conform ISO 1183, și pe temperatura de topire, determinată conform ISO 11357: LDPE, cu densitate de circa 0,910 până la 0,940 g/cm³ și topire în jur de 105 până la 115°C, cu ramificații frecvente și flexibilitate ridicată; LLDPE, cu densitate de circa 0,915 până la 0,925 g/cm³, cu lanțuri liniare și rezistență mecanică mai bună; și polietilena de densitate mare, peste 0,940 g/cm³, mai rigidă și cu barieră la vapori mai bună.

Folia orientată, BOPE sau MDO-PE, se obține prin întinderea polietilenei, ceea ce îi crește rigiditatea și claritatea și o apropie de BOPP, rămânând în familia PE. Toate variantele de polietilenă se sortează prin spectroscopie în infraroșu apropiat (NIR) în același flux de material. O structură în care toate straturile sunt polietilenă este proiectată pentru fluxul de reciclare a polietilenei, în timp ce amestecul cu polipropilenă, PET sau poliamidă contaminează fluxul, fiindcă acești polimeri nu sunt miscibili cu polietilena la reprelucrare.

Tipuri de folie de polietilenă: LDPE, LLDPE și BOPE

LDPE, densitate scăzută. Produsă la presiune înaltă, cu ramificații frecvente. Este folia standard pentru panificație pe linii Flow Pack și pentru produse care trec prin congelare, fiindcă rămâne flexibilă la temperaturi joase. Se folosește și ca strat de sigilare în structuri monomaterial PE.

LLDPE, liniară de densitate scăzută. Produsă prin copolimerizare cu alfa-olefine, cu lanțuri liniare. Are rezistență mecanică și la perforare mai bună decât LDPE la aceeași grosime, deci ambalatorul o preferă pentru produse grele precum carne, pește, brânzeturi și produse industriale. Permite reducerea grosimii la aceeași rezistență, în linie cu cerința de minimizare a ambalajului din Art. 10 al Regulamentului (UE) 2025/40.

BOPE și MDO-PE, orientate. Polietilenă întinsă biaxial sau în direcția mașinii. Orientarea îi crește rigiditatea, claritatea și bariera la vapori, ceea ce o face o alternativă la BOPP în structuri monomaterial. Combinată cu un strat de sigilare din polietilenă, formează structura BOPE/PE, proiectată pentru fluxul de reciclare a polietilenei.

Proprietăți comparative: LDPE, LLDPE și BOPE

Densitatea și punctul de topire sunt valori tipice ale materialului, determinate conform ISO 1183 și ISO 11357, și variază cu gradul. Restul proprietăților depind de grad și de grosime, iar tabelul le compară calitativ.

Bariera se descrie calitativ pentru că nivelul de WVTR și OTR depinde de grad și de grosime și se documentează pe structura livrată. Temperatura de sigilare nu este o constantă de material, se stabilește pe structură.

Structuri PE și reciclabilitate

Structurile în care toate straturile sunt polietilenă sunt proiectate pentru fluxul de reciclare a polietilenei. Ele acoperă aplicații uscate, refrigerate și congelate, iar orientarea deschide și aplicații care înainte cereau BOPP.

Structurile care combină polietilena cu polipropilena sau cu PET sunt detectate la sortare ca folie mixtă și sunt greu de reciclat mecanic, motiv pentru care proiectantul ambalajului le reevaluează spre variante monomaterial precum BOPE/PE.

Reciclabilitate, conținut reciclat și PPWR

Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje se aplică din 12 august 2026. De la 1 ianuarie 2030, ambalajele care nu ating gradele de reciclabilitate prevăzute la Art. 6 nu mai pot fi puse pe piață, iar de la 1 ianuarie 2038 se adaugă cerința de reciclare la scară. O structură numai din polietilenă este proiectată pentru fluxul de reciclare PE, iar una care amestecă polimeri diferiți nu este proiectată pentru un singur flux. Criteriile detaliate de performanță se stabilesc prin acte delegate, care nu sunt încă publicate. Vedeți cum se evaluează reciclabilitatea pe grade. Evaluarea orientativă a unei structuri se poate face gratuit cu instrumentul tool.recyclass.eu, dezvoltat de Plastics Recyclers Europe.

Art. 7 din același regulament cere conținut reciclat în ambalajele din plastic. Pentru ambalajele sensibile la contact din alte materiale plastice decât PET, categorie care include foliile alimentare din polietilenă, minimul este de 10% de la 1 ianuarie 2030 și 25% de la 1 ianuarie 2040. Pentru celelalte ambalaje din plastic, pragurile sunt 35% de la 1 ianuarie 2030 și 65% de la 1 ianuarie 2040. Procentul se calculează pe fiecare parte de plastic a ambalajului, ca medie anuală, și ia în calcul doar materialul recuperat din deșeuri postconsum. Vedeți pragurile de conținut reciclat rPE.

Contact alimentar: Regulamentul (UE) nr. 10/2011

Polietilena este un material aprobat pentru contactul cu alimentele conform Regulamentului (UE) nr. 10/2011. Limita de migrare globală este de 10 mg/dm², conform Art. 12 din regulament, iar conformitatea unei folii se demonstrează prin analize de migrare pe structura livrată, nu prin proprietatea generală a polimerului. Polietilena se comportă bine la refrigerare și congelare, unde rămâne flexibilă.

Orice folie de polietilenă pentru contact alimentar se livrează cu Declarație de Conformitate, conform Art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 10/2011, care precizează categoria de aliment și condițiile de utilizare. Vedeți ce conține o declarație de conformitate.

Polietilenă sau polipropilenă: cum alegeți

Polietilena dă flexibilitate și rezistență la congelare, deci se preferă pentru produse congelate, legume și pungi. Polipropilena dă rigiditate și barieră la vapori mai bună, deci se preferă pentru gustări și panificație la viteze mari. Ambii polimeri se folosesc în structuri monomaterial proiectate pentru fluxul lor de reciclare, dar nu se reciclează împreună, fiind incompatibili în topitură.

De aceea structura corectă rămâne fie numai din polietilenă, fie numai din polipropilenă. Vedeți comparația tehnică PP sau PE.

Întrebări frecvente

Resurse conexe